olovínă (olovíne), s. f. – (Trans.) Bere. Sl. (bg., rus.) olovina (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 227; Conev 88). Vezi definitia »

gîlcă (gîlci), s. f. – 1. Tumoare, umflătură, nod. – 2. Amigdală. – 3. (Pl.) Amigdalită. – Megl. golcă „nod”. Sl. galka „umflătură” (Cihac, II, 113; Conev 92; DAR), cf. bg. gălka „inflamație a parotidei”, pol. galka „umflătură”. Din bg. glaka „fundul gurii”, după Drăganu, Dacor., V, 337; anterior indoeurop. după Lahovary 327. Cf. gălușcă. – Der. gîlcos, adj. (inflamat, umflat). Este dublet al lui galie s. f., (înv., glob), din pol.; și al lui gălie, s. f. (rolă la războiul de țesut). Vezi definitia »

BARBÉTĂ² s.f. Parâmă scurtă servind la fixarea sau remorcarea bărcilor de salvare sau a altor ambarcații. [< it. barbetta]. Vezi definitia »

NUVÉLĂ s. f. specie a genului epic în proză, mai redusă decât romanul, care cuprinde părți caracteristice din viața unor personaje prezentate în diversitatea caracterelor lor, în mediul lor social. (< fr. nouvelle, it. novella) Vezi definitia »

groapă săpată în pământ pentru păstrarea legumelor, fructelor, murăturilor etc, pivniță, beci primitiv. Vezi definitia »