ALCANTARA, ordin monaho-cavaleresc fondat în 1156 și reorganizat în 1177 de papa Alexandru III. în 1493 și-a pierdut atribuțiile militare, devenind un ordin onorific. Vezi definitia »

DEBARÁ s. f. încăpere unde se țin lucruri folosite rar. (< fr. débarras) Vezi definitia »

SUPRA¹- Element de compunere care înseamnă „deasupra”, „peste” sau care indică un sens superlativ și care servește la formarea unor substantive, a unor adjective și a unor verbe. – Din lat. supra, fr. supra-. Vezi definitia »

ASPIRÁ, aspír, vb. I. 1. Tranz. A trage aerul în plămâni, a inspira; p. ext. a inspira o dată cu aerul și alte corpuri sub formă de pulbere. ♦ (Despre o pompă) A trage în sus un lichid, un gaz, praful etc. 2. Intranz. Fig. A năzui, a tinde către ceva. – Din fr. aspirer, lat. aspirare. Vezi definitia »

DEMONSTRÁ vb. I. tr. a arăta în mod convingător, pe cale de raționament sau prin exemple concrete, (ne)adevărul unei afirmații. ◊ a dovedi, prin calcule și raționamente, adevărul exprimat într-o teoremă, într-un enunț. II. intr. a lua parte la o demonstrație; a manifesta, a arăta ceva prin semne exterioare. (< lat. demonstrare, după fr. démontrer, /II/ rus. demonstrirovati) Vezi definitia »