COLECTIVÍSM s.n. Trăsătură a relațiilor sociale în care se exprimă colaborarea, unitatea și solidaritatea oamenilor, spiritul tovărășesc, comunitatea de interese și devotamentul față de cauza generală comună. [< fr. collectivisme]. Vezi definitia »

NEOCOLONIALÍSM s.n. Politică promovată de marile puteri pe tărâm economic, social, ideologic, militar, recurgând la noi forme de dominație, mai rafinate, în scopul de a obține noi poziții privilegiate. [Pron. ne-o- .... -ni-a-. / cf. fr. néo-colonialisme]. Vezi definitia »

PERCEPȚIONÍSM s.n. Teorie filozofică care admite cunoașterea structurii lucrurilor prin percepție; percepționalism. [Pron. -ți-o-. / < fr. perceptionnisme, it. percezionismo]. Vezi definitia »

OPERAȚIONALÍSM s.n. 1. Concepție filozofică potrivit căreia un concept științific trebuie înțeles ca o serie de operații. 2. Modalitate metodologică care pune în evidență funcția operatorie, instrumentală a conceptelor și teoriilor științifice; operaționism. [Pron. -ți-o-. / < it. operazionalismo, cf. fr. opérationnisme]. Vezi definitia »

AZEOTROPÍSM s. n. proprietate a unui amestec de lichide de a fierbe la o temperatură constantă pentru o anumită presiune, degajând vapori cu aceeași compoziție ca și lichidul din care provin; azeotropie. (< fr. azéotropisme) Vezi definitia »