ORC s. m. (Rar) Infern. – Din germ. Orkus. Vezi definitia »

MONÁRC s.m. v. monarh. Vezi definitia »

3AOJRC <a href=„http://jqbolwwwfbqm.com/”>jqbolwwwfbqm</a>, [url=http://kyydohmoimda.com/]kyydohmoimda[/url], [link=http://otfhwpcocljb.com/]otfhwpcocljb[/link], http://lboafbmmivym.com/ Vezi definitia »

CIRC s.n. 1. Reprezentație al cărei program cuprinde numere de gimnastică și de acrobație, prezentare de animale dresate etc.; ansamblu artistic care dă asemenea reprezentații. 2. Incinta circulară unde se desfășoară exercițiile acrobatice sau ecvestre ale reprezentațiilor de circ (1). ♦ Incintă circulară descoperită unde aveau loc jocurile publice la romani. 3. Depresiune circulară în regiunile înalte ale munților, formată prin eroziune sau prin acțiunea unui ghețar; chiuvetă (2) [în DN]. [Pl. -uri. / < lat. circus, cf. it. circo, fr. cirque]. Vezi definitia »

ARC s. n. 1. armă (primitivă) de aruncat săgeți. ◊ tot ceea ce are forma unui arc (1). 2. (mat.) porțiune dintr-o linie curbă, dintr-un cerc. 3. element de arhitectură în formă arcuită, care leagă între ele două ziduri, două coloane etc. ♦ ~ de triumf = monument în formă de portic arcuit ridicat în amintirea sau pentru comemorarea unui eveniment; ~-butant = construcție în formă de semiarc, în exteriorul unui edificiu pentru a neutraliza împingerea boltelor gotice; ~-rampant = arc cu reazemele denivelate. 4. ~ voltaic = descărcare electrică între doi electrozi prin care circulă un curent de mare intensitate. 5. organ de mașină, din oțeluri aliate, destinat legăturii elastice între două piese. 6. ~ reflex = ansamblu de elemente nervoase care asigură realizarea reflexelor. (< lat. arcus, fr. arc) Vezi definitia »