ZÂZÂÍT, zâzâituri, s. n. Faptul de a zâzâi; bâzâit, zumzet. – V. zâzâi. Vezi definitia »

sfănțuít, sfănțuíturi, s.n. (înv. și fam.) 1. mituire. 2. stoarcere de bani, de bunuri etc.; escrocare. Vezi definitia »

CINSTÍT, -Ă, cinstiți, -te, adj. 1. (Adesea adverbial) Care este de bună-credință; onest, corect; care nu înșală. 2. Virtuos, fidel, cast. 3. (Înv.) Vrednic de respect; stimat, onorat. – V. cinsti. Vezi definitia »

TITANÍT, titanituri, s. n. Silicat natural de calciu și de titan¹, de culoare galbenă, verzuie sau brună, întrebuințat ca piatră semiprețioasă. – Din fr. titanite. Vezi definitia »

perpelit, perpeliți s. m. (intl.) hoț tânăr, fără experiență. Vezi definitia »