SÁFIC, -Ă, safice, adj. (În sintagmele) Vers safic = vers endecasilabic cu cinci picioare, folosit în vechea lirică greacă și latină. Strofă safică = strofă compusă din patru versuri, primele trei safice, iar ultimul adonic. – Din fr. saphique, lat. sapphicus. Vezi definitia »

NEOZÓIC, -Ă adj., s. n. (din) ultima eră geologică, care durează de la sfârșitul mezozoicului până astăzi și în care continuă dezvoltarea mamiferelor și apariția omului; era terțiară; cenozoic. (< fr. néozoïque) Vezi definitia »

ZOOLÓGIC, -Ă adj. referitor la zoologie. ♦ grădină ~ă = spațiu liber și amenajat în care sunt ținute, în scop științific și instructiv, diverse animale; zoo², zooparc. (< fr. zoologique) Vezi definitia »

nesprávnic, -ă, adj. (înv.) certăreț. Vezi definitia »

calíc (calícă), adj. – 1. Paralitic, damblagiu. – 2. Cerșetor. – 3. Sărman, nenorocit. – 4. Avar, zgîrcit. Sl. kalika „pelerin” (Miklosich, Fremdw., 94; Lexicon, 280; Cihac, II, 38); cf. rut. kalika „invalid”. Schimbarea semantică se explică prin mulțimea de paralitici și invalizi care luau parte la pelerinaje, și care în general trăiau din pomeni. Der. calicesc, adj. (de calic, de cerșetor); calicește, adv. (ca un calic); calicenie, s. f. (zgîrcenie); calici, vb. (a ologi, a schilodi, a sărăci, a ruina; a ajunge sărac lipit; a cere de pomană, a cerși; a se zgîrci); calicie, s. f. (sărăcie; zgîrcenie, avariție); calicime, s. f. (mulțime de cerșetori); calicos, adj. (zgîrcit). Vezi definitia »