DEZMORȚÍT, -Ă, dezmorțiți, -te, adj. 1. (Despre ființe) Ieșit din amorțeală, trezit din toropeală; fig. trezit din starea de pasivitate; reînviat. 2. (Despre pământ) Dezghețat. – V. dezmorți. Vezi definitia »

ZORÍT¹, zorituri, s. n. (Rar) Ivirea zorilor¹; p. ext. momentul când se luminează de ziuă; locul de unde se ivesc zorile¹. – V. zori³. Vezi definitia »

neamăgít, -ă, adj. (înv.) neamăgeț; care nu amăgește. Vezi definitia »

DESZĂPEZÍT, -Ă, deszăpeziți, -te, adj. Care a fost curățat de zăpadă (și redat circulației); destroienit. – V. deszăpezi. Vezi definitia »

SILVANÍT s. n. telurură naturală de aur și argint. (< germ. Sylvanit, fr. sylvanite) Vezi definitia »