ANTIPARLAMENTARÍSM s.n. Concepție împotriva sistemului parlamentar; opoziție față de regimul parlamentar. [< fr. antiparlementarisme]. Vezi definitia »

ATEÍSM, s.n. Lipsa credinței în existența unei, sau mai multor ființe supranaturale, superioare omului. – Din fr. athéisme. Vezi definitia »

TEZÍSM s. n. 1. susținere, propagare a anumitor teze. 2. limitare a unei opere de artă la demonstrarea unei anumite teze. ◊ didacticism, schematism. (< teză + -ism) Vezi definitia »

LEGITIMÍSM s.n. Teorie care proclamă drept principiu fundamental al orânduirii de stat „dreptul” sfânt și inalienabil la tron al dinastiilor legitime și puterea absolută a acestora. [< fr. légitimisme]. Vezi definitia »

SIMBOLÍSM s. n. 1. sistem de simboluri destinate a interpreta fapte sau a exprima credințe. 2. curent în literatură și artă, de proveniență franceză, de la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX, care a încercat, cu ajutorul simbolurilor, să stabilească corespondențe între fenomenele universului fizic și cele ale lumii spirituale, eliberând totodată versul de rigorile tradiționalismului clasic și căutând prin melodie și armonie verbală să-l apropie de muzică. 2. ~ fonetic = capacitatea structurii fonetice a unui cuvânt de a sugera sau întări noțiunea pe care o desemnează sau o anumită atitudine față de ea. (< fr. symbolisme) Vezi definitia »