Definita cuvantului sfințit
SFINȚÍT2, -Ă, sfințiți, -te, adj. (Bis.) 1. Asupra căruia a fost invocat harul divin pentru a-i da un caracter sacru. 2. Epitet de onoare dat clericilor. – V. sfinți1.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sfințit
KRENNERÍT s. n. (Min.) Minereu aurifer. – Din engl. krennerit, fr. krennérite. Vezi definitia »
FORNĂÍT1 s. n. Faptul de a fornăi; fornăială. – V. fornăi. Vezi definitia »
COSITORÍT2, -Ă, cositoriți, -te, adj. (Despre obiectele de metal) Acoperit cu un strat subțire de cositor1; spoit. – V. cositori. Vezi definitia »
ALBÍT s.n. Mineral cu aspect lăptos, verzui, roșiatic sau incolor, întrebuințat ca fondant în ceramică. [< fr. albite, cf. germ. Albit]. Vezi definitia »
NĂRĂVÍT, -Ă, nărăviți, -te, adj. (Pop.) Care are deprinderi, apucături rele: prost crescut, grosolan. ♦ Spec. (Despre cai sau alte animale) Nărăvaș. ♦ Care este deprins, obișnuit cu ceva. – V. nărăvi. Vezi definitia »