Definita cuvantului sfințitură
SFINȚITÚRĂ, sfințituri, s. f. (Rar) Faptul de a sfinți1; (concr.) obiect sfințit. – Sfinți1 + suf. -tură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sfințitură
FILONECRÓZĂ s. f. proces de mortificare a frunzelor. (< fr. phyllonécrose) Vezi definitia »
teșílă, teșíle, s.f. (pop.) 1. geantă, tașcă, pungă. 2. bani. Vezi definitia »
hấnsă2, s.f. (reg.) dor, nostalgie. Vezi definitia »
PERIESOFAGÍTĂ, periesofagite, s. f. (Med.) Inflamație a țesutului din jurul esofagului. [Pr.: -ri-e-] – Din fr. périesophagite. Vezi definitia »
zoonóză s. f., g.-d. art. zoonózei; pl. zoonóze Vezi definitia »