BĂIÁT, băieți, s. m. 1. Copil de sex bărbătesc. 2. Persoană de sex bărbătesc ieșită nu de mult din vârsta copilăriei; p. ext. adolescent, flăcău. ◊ (Cu nuanță afectivă, chiar despre persoane mai în vârstă) Bun băiat! 3. Fiu, fecior (al cuiva). 4. Tânăr angajat la un stăpân sau la un patron. ◊ Băiat de casă = valet, fecior. ♦ (Ieșit din uz) Chelner. [Var.: (reg.) băiét s. m.] – Din [îm] băia. Vezi definitia »

VOMÁT, -Ă, vomați, -te, adj. Dat afară pe gură, debordat. – V. voma. Vezi definitia »

ÎNCHERBÁT adj. v. încherba. [DLRM] Vezi definitia »

ÎNROURÁT, -Ă, înrourați, -te, adj. Acoperit, plin de rouă. [Pr.: -ro-u-] – V. înroura. Vezi definitia »

MASÁT, masate, s. n. (Pop.) Unealtă de oțel în formă de sul sau, rar, de pilă plată, întrebuințată la ascuțitul cuțitelor. – Din tc. masat. Vezi definitia »