PARFÚM, parfumuri, s. n. 1. (Adesea fig.) Miros plăcut; mireasmă. ♦ Miros îmbietor, apetisant, răspândit de unele alimente. 2. Produs (lichid) cu miros plăcut, obținut prin amestecarea unor substanțe aromatice (vegetale) sau pe cale sintetică; p. ext. produsul împreună cu ambalajul lui; (la pl.) feluri, sorturi din astfel de produse. 3. Fig. Notă caracteristică, atmosferă specifică. [Var.: (înv.) profúm s. n.] – Din fr. parfum. Vezi definitia »

SINGULÁRE TÁNTUM adj. (despre un substantiv) care are numai formă de singular; defectiv de plural. (< lat. singulare tantum) Vezi definitia »

PENICÍLLIUM s. m. Specie de ciuperci cu mulți nuclei din care se extrage penicilina. – Din fr. pénicillium. Vezi definitia »

ORDÉOLUM s. n. orgelet. (< lat. hordeolus) Vezi definitia »

ÓMNIUM s.n. (Sport) Competiție ciclistă pe velodrom, comportând mai multe probe diferite. [Pron. -ni-um. / < lat., engl., fr. omnium]. Vezi definitia »