péveț, péveți, s.m. (înv. și reg.) cântăreț la biserică, dascăl, țârcovnic, cantor, psalt. Vezi definitia »

a fi dat cu șmulț expr. (înv.) 1. a fi la curent cu mersul evenimentelor. 2. a fi învățat cu greul. 3. (intl.) a fi versat / experimentat. Vezi definitia »

SOȚ, soți, s. m. 1. Bărbat căsătorit considerat în raport cu soția lui; bărbat. ♦ (La pl.) Cele două persoane de sex opus unite prin căsătorie. ♦ (Înv.) Soție, nevastă. 2. (Pop.) Tovarăș, însoțitor; asociat. 3. Obiect care, împreună cu altul (similar), formează o pereche. ◊ Loc. adj. și adv. Cu (sau fără) soț = cu (sau fără) pereche, în număr pereche (sau nepereche), par (sau impar). – Lat. socius. Vezi definitia »

BALINȚ, com. în jud. Timiș, pe Bega; 2.014 loc. (1991). Stație de c. f. Vezi definitia »

TĂTICÚȚ, tăticuți, s. m. (Fam.) Tătic. – Tătic + suf. -uț. Vezi definitia »