Definita cuvantului silnic
SÍLNIC, -Ă, silnici, -ce, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care se face în silă, de nevoie; care este impus, forțat, silit2 (1). ◊ Muncă silnică = pedeapsă judiciară grea, care se aplică pentru fapte penale grave, constând din închisoare și muncă forțată (în ocnele de sare). ♦ Care este ilegal. 2. Greu de suportat, apăsător, penibil. 3. Care este nenatural; forțat. 4. Dificil, greoi, anevoios. ♦ (Rar) Silit2 (2). II. S. m. și f. (Rar la f.) Numele a două plante erbacee din familia labialelor, cu tulpina târâtoare, cu flori albastre sau violete, ale căror flori și frunze se întrebuințează în medicina populară (Glechoma hederaceum și hirsutum). – Din sl. silĩnĩkŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu silnic
SONOMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la sonometrie. [< fr. sonométrique]. Vezi definitia »
ajutórnic, ajutórnică, ajutornici, -ce adj. (înv.) gata la ajutor Vezi definitia »
FOTÓNIC, -Ă, fotonici, -ce, adj. (Fiz.) De foton. – Din fr. photonique. Vezi definitia »
INTRATORÁCIC, -Ă, intratoracici, -ce, adj. (Anat.) Din cavitatea toracică. – Din fr. intrathoracique. Vezi definitia »
SPINOTALÁMIC, -Ă adj. care aparține măduvei spinării și talamusului. ♦ fascicul ~ = fibre nervoase, care străbat măduva spinării, bulbul și pedunculii cerebrali, ajungând în talamus. (< fr. spinothalamique, engl. spinothalamic) Vezi definitia »