ASCETÍSM s. n. Concepție mistico-religioasă care propagă o viață severă, retrasă de societate; sihăstrie; fig. viață aspră și retrasă pe care și-o impune cineva. – Fr. ascétisme (< gr.). Vezi definitia »

DICROTÍSM s. n. modificare a undei arteriale care face să se perceapă două pulsații într-o singură sistolă. (< fr. dicrotisme) Vezi definitia »

MONÍSM s.n. (op. dualism) Explicarea consecventă a tot ceea ce există printr-un singur principiu: materia (monismul materialist) sau spiritul (monismul idealist). [< fr. monisme, cf. gr. monos – singur]. Vezi definitia »

PILORÍSM s. n. tendința la spasm a musculaturii pilorului. (< fr. pylorisme) Vezi definitia »

s.m.organism care degradeaza substanta organica din nou la substanta anorganica (ex.bacterii, ciuperci) Vezi definitia »