VẤRCĂ, vârci, s. f. (Reg.) Dungă, vârstă². Vezi definitia »

háșcă² s.f. (înv.) mic recipient la vechile arme de foc, în care se punea praful de pușcă. Vezi definitia »

gáră (gắri), s. f. – Ansamblu de construcții pe calea ferată unde opresc trenurile. Fr. gare. Din aceeași familie fac parte gara, vb. (a parca), din fr. garer; garaj, s. n., din fr. garage; aerogară, s. f. (aeroport); autogară, s. f. (gară de autobuze). Vezi definitia »

CUPÉLĂ s.f. Vas confecționat dintr-un material refractar poros, folosit la extragerea metalelor prin cupelație. [< fr. coupelle, cf. engl. copper – piele tăbăcită]. Vezi definitia »

PREUTEÁSĂ s. f. v. preoteasă. Vezi definitia »