Definita cuvantului sonată
SONÁTĂ, sonate, s. f. Bucată muzicală pentru unul sau două instrumente, alcătuită din trei sau patru părți, deosebite între ele ca structură, tonalitate, ritm etc., dar care se completează într-o succesiune logică și unitară. – Din fr. sonate, it. sonata, germ. Sonate.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu sonată
DUODENÍTĂ, duodenite, s. f. Inflamație a mucoasei care căptușește duodenul. [Pr.: du-o-] – Din fr. duodénite. Vezi definitia »
SIMBÓLICĂ s.f. 1. Exprimare a unor idei, a unor sentimente etc. prin simboluri; simbolistică. ♦ Ansamblul simbolurilor proprii unui popor, unei religii etc. 2. Știință care studiază și explică simbolurile; simbologie. ♦ Ramură a teologiei care studiază comparativ simbolurile de credință ale diferitelor confesiuni. ♦ Teorie a simbolurilor în care rațiunile logice și raporturile dintre ele sunt înlocuite prin semne convenționale. [Gen. -cii. / < fr. symbolique, cf. germ. Symbolik]. Vezi definitia »
rániță (ránițe), s. f. – Rucsac. Germ. Ranzen, prin intermediul rus. ranec (Sanzewitsch 208), cf. sb. ranac, ranca. Vezi definitia »
ELÍNICĂ s. f. (Înv.) Limba elină. – Din ngr. elliniki. Vezi definitia »
CORCODÚȘĂ, corcodușe, s. f. Fructul corcodușului, de formă sferică, dulce-acrișor, comestibil. – Et. nec. Vezi definitia »