nouréț, nouréțuri, s.n. (reg.) norișor, noruleț, nourel. Vezi definitia »

plaț, plațuri, s.n. (reg.) 1. loc pe care se poate construi o casă, loc de casă; loc împrejmuit în jurul unei clădiri; curte, ogradă. 2. răspântie, răscruce de drumuri. 3. piață. 4. (înv.) rampă în galeria unui puț minier. 5. depozit de materiale miniere. Vezi definitia »

ÎNĂLTÚȚ, -Ă, înăltuți, -e, adj. Diminutiv al lui înalt; înălticel, înăltișor. [Var.: (pop.) năltúț, -ă adj.] – Înalt + suf. -uț. Vezi definitia »

zimț s. m., pl. zímți Vezi definitia »

VINULÉȚ, vinulețe, s. n. (Pop.) Vinișor. – Vin + suf. -uleț. Vezi definitia »