MONOTELÍT, monoteliți, s. m. (Rar) Adept al monotelismului. – Din fr. monothélite. Vezi definitia »

STALACTÍT s.m. v. stalactită. Vezi definitia »

COLUMBÍT s.n. Niobit. [< fr., engl. columbit, cf. Columbia – oraș în S.U.A.]. Vezi definitia »

NĂPUSTÍT, -Ă, năpustiți, -te, adj. (Înv. și reg.) Lăsat în părăsire; abandonat. – V. năpusti. Vezi definitia »

NEÎNCHIPUÍT, -Ă, neînchipuiți, -te, adj. Care (prin înfățișarea sa neobișnuită, prin caracterul aparte) întrece puterea de închipuire, care nu poate fi închipuit; inimaginabil. ◊ De neînchipuit = a) loc. adj. care întrece puterea închipuirii, care nu poate fi închipuit; b) loc. adv. foarte, grozav de..., extrem de... ♦ (Adverbial) Extrem de..., foarte. – Ne- + închipuit. Vezi definitia »