lóbodă (lóbode), s. f. – Plantă, Atriplex hortensis, Atriplex nitens. – Mr., megl. lobudă. Sl. (bg., sb., slov., rut.) loboda (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Miklosich, Lexicon, 341; Cihac, II, 175; Conev 47), cf. ngr. λομποτή, mag. laboda. Căutarea în idiomuri anterioare istr. (Lahovary 333) este nelalocul său. După Lokotsch 1284, din tc. labada. Vezi definitia »

PENETRÁNȚĂ s. f. 1. penetrație (1). 2. (fiz.) efectul pătrunderii liniilor de câmp electric printr-un electrod. 3. (biol.) frecvența cu care o genă își manifestă efectul fenotipic. (< fr. pénétrance) Vezi definitia »

ECHIPOLÉNȚĂ s. f. (Rar) Egalitate de forțe, de puteri. ♦ (Log.) Echivalență. – Din fr. équipollence. Vezi definitia »

ștefánă, ștefáne, s.f. (reg.) lovitură dată cuiva cu palma; ștefănie. Vezi definitia »

LÉPRĂ, (2) lepre, s. f. 1. Boală contagioasă cronică, frecventă mai ales în regiunile tropicale, produsă de un bacil specific și caracterizată prin leziuni localizate pe piele, pe sistemul nervos periferic, mucoase, viscere etc. ♦ Fig. Neajuns care macină, subminează; racilă, plagă. 2. Fig. Om lipsit de conștiință, de caracter, fără scrupule. – Din ngr. lepra. Vezi definitia »