Definita cuvantului straniu
STRÁNIU, -IE, stranii, adj. (Livr.; adesea adverbial) Care iese din comun, care șochează prin aspect, manifestări etc.; neobișnuit, ciudat, bizar. – Din it. stranio. Cf. it. strano.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu straniu
GĂLBÍU, -ÍE, gălbii, adj. (Pop.) Gălbui. ♦ Bălai, blond. – Galben + suf. -iu. Vezi definitia »
OSTENTATÓRIU adj. ostentativ. (< fr. ostentatoire) Vezi definitia »
călắciu (călấciu, câlấciu), s.n. (înv.) sabie turcească (folosită cu caftanul la investirea domnilor români). Vezi definitia »
TRIÉNIU s. n. interval de trei ani. (< lat. triennium) Vezi definitia »
PRÓTIU s. n. (Chim.) Hidrogen ușor. – Din fr., engl. protium. Vezi definitia »