RIVÁL, -Ă, rivali, -e s. m. și f. Persoană care aspiră, în concurență directă cu alta, la aceeași situație, la același succes; concurent, potrivnic, adversar. ♦ Persoană care aspiră împreună cu alta la dragostea aceleiași persoane de sex opus. ♦ Persoană care are merite egale cu altă persoană sau este la fel de talentată; egal. ◊ Loc. adj., adv. Fără rival = cu care nu se poate măsura nimeni; fără pereche, fără asemănare, inegalabil. – Din fr. rival, lat. rivalis, germ. Rival. Vezi definitia »

VÓLEI-BAL s.n. v. volei. Vezi definitia »

BRAHISINCLINÁL s. n. sinclinal scurt, cu axul ridicat la ambele capete. (< fr. brachysynclinal) Vezi definitia »

SEPTENTRIONÁL, -Ă adj. Nordic. [Pron. -tri-o-. / cf. fr. septentrional, lat. septentrionalis]. Vezi definitia »

COLATERÁL, -Ă I. adj. situat alături, lăturalnic, subordonat; secundar. ♦ (jur.) linie ~ă = legătură de rudenie care unește între ei pe frați și surori și pe descendenții acestora. II. s. n. navă laterală a unei biserici. (< fr. collatéral, lat. collateralis) Vezi definitia »