BAINÍTĂ s.f. (Tehn.) Constituent structural al oțelurilor, obținut prin transformarea austenitei. [Pron. bai-ni-. / < germ. Bainit]. Vezi definitia »

șirușlíță, șirușlíțe, s.f. (reg.) coada-calului. Vezi definitia »

ARMATÚRĂ s.f. 1. (Muz.) Totalitatea accidenților muzicali (diezi, bemoli) puși la cheie spre a indica tonalitatea ; armură (4). 2. Armătură. [Pl. -ri. / cf. fr. armature, it., lat. armatura]. Vezi definitia »

MICROBIURÉTĂ [-BIU-] s. f. biuretă de capacitate redusă. (< fr. microburette) Vezi definitia »

boxer cu garda inversă expr. homosexual. Vezi definitia »