DUDÚIE, dudui, s. f. Domnișoară. [Pr.: -du-ie] – Cf. tc. dudu. Vezi definitia »

SUFLÁNIE, suflanii, s. f. (Rar) Lume, popor, suflare. – Din sufla + suf. -anie. Vezi definitia »

ARSENIEMÍE s. f. prezența arsenicului în sânge. (< fr. arseniémie) Vezi definitia »

CUȚITOÁIE, cuțitoaie, s. f. 1. Instrument format dintr-o lamă ascuțită de oțel (cu două mânere la capete), folosit în tâmplărie, dogărie, tăbăcărie etc. pentru cioplit, curățat, îndreptat, răzuit. 2. Unealtă tăietoare de oțel având o lamă plană sau curbă, prevăzută cu un mâner, folosită de potcovar pentru îndreptarea și curățirea copitelor. [Pr.: -toa-ie] – Cuțit + suf. -oaie. Vezi definitia »

AMILOFAGÍE s. f. aberație alimentară în digestia amidonului. (< fr. amylophagie) Vezi definitia »