SITUÁ, situez, vb. I. Refl. A ocupa un anumit loc într-o ordine, într-o ierarhie; p. ext. a lua o anumită atitudine față de o problemă dată; a activa de pe o anumită poziție. ♦ Tranz. A așeza într-un anumit loc; a desemna locul cuiva. – Fr. situer. Vezi definitia »

GARGANTUÁ s.m. (Liv.) Mare mâncău. [Pron. -tü-a-. / < fr. gargantua, cf. Gargantua – personaj al lui Rabelais]. Vezi definitia »

PUNALÚA s. f. a doua treaptă în evoluția familiei primitive, în care era interzis incestul între generații. (< germ. Punalua/familie/) Vezi definitia »

CHIHUAHUA [ciuáua] subst. Rasă de cîini cu origine controversată (mexicano-chineză, mediteraneană, chineză), având cele mai mici exemplare ale genului (sub 1 kg), cu siluetă robustă, zveltă; dimensiuni de c. 16-20 cm și 1,3-1,8 kg; au culori (sau amestecuri) foarte variate, mers specific, grăbit și creștetul capului le rămîne moale toată viața. Vezi definitia »

INSINUÁ vb. I. 1. tr. A strecura, a sugera cu dibăcie o aluzie, o idee etc. 2. tr., refl.. A (se) infiltra pe nesimțite, a (se) strecura. [Pron. -nu-a. / < fr. insinuer, it., lat. insinuare]. Vezi definitia »