CIUBOTĂRÉSC, -EÁSCĂ, ciubotărești, adj. (Reg.) Cizmăresc. [Var.: ciobotărésc, -eáscă adj.] – Ciubotar + suf. -esc. Vezi definitia »

FLASC, -Ă adj. moale, fleșcăit. ◊ nerezistent. ◊ (fig.) lipsit de vlagă. (< fr. flasque) Vezi definitia »

MONDODÍSC s. n. disc (de muzică ușoară) de circulație mondială. (< mondo- + disc) Vezi definitia »

PISC², piscuri, s. n. 1. Vârf ascuțit (și golaș) de munte sau de deal, dominând o vale sau o depresiune; piscan. 2. Capătul din față, ascuțit și încovoiat în sus, al unei ambarcații. 3. (Pop.) Parte a carului (sau a saniei) de care se fixează proțapul. – Et. nec. Vezi definitia »

PLEASC interj. Onomatopee care imită zgomotul produs de limbă când se desprinde brusc de cerul gurii (când se mănâncă cu lăcomie). – Onomatopee. Vezi definitia »