XILÍT s.n. Constituent al cărbunilor bruni inferiori. (din fr. xylite) Vezi definitia »

ORGANÍT, organite, s. n. Fiecare dintre elementele constitutive permanente ale celulei. – Din fr. organite. Vezi definitia »

STABILÍT, -Ă, stabiliți, -te, adj. 1. Care a fost hotărât, precizat, fixat. 2. Care s-a statornicit într-un anumit loc. – V. stabili. Vezi definitia »

NEOCROTÍT adj. v. DESCOPERI (1). A lua, a ridica de pe un obiect sau de pe o persoană ceea ce le acoperă. ♦ Refl. A-și scoate pălăria, căciula etc. ♦ Fig. A lăsa neocrotit, neapărat, expus unui atac. A descoperi aripa dreaptă a unei armate. [DEX '98] Vezi definitia »

HIPERPARAZÍT, -Ă, hiperparaziți, -te, adj., s. m. și f. (Parazit al altor paraziți) care atacă plantele și animalele. – Din fr. hyperparasite. Vezi definitia »