INSECTIVÓR, -Ă I. adj., s. n. (animal) care se hrănește cu insecte. II. s. n. pl. ordin de mamifere inferioare cu dentiție slab dezvoltată, plantigrade, care se hrănesc cu insecte. (< fr. insectivore/s/) Vezi definitia »

CONCHISTADÓR s.m. (Rar) Aventurier spaniol din sec. XV-XVI care pleca să cucerească teritorii în America sau în altă parte a lumii. [< sp., fr. conquistador]. Vezi definitia »

INFLAMATÓR, -OÁRE adj. Care se manifestă printr-o inflamație; care produce o inflamație. [Cf. lat. inflammatorius, fr.inflammatoire]. Vezi definitia »

AVIOSTROPITÓR (‹ avion + stropitor) s. n. Avion echipat cu un aparat de stropit culturile agricole. Vezi definitia »

spionătór, spionătoáre, adj. (înv.; despre ochi, privire) care spionează. Vezi definitia »