perjár, perjári, s.m. (reg.) 1. cel ce cultivă perji. (v.); prunar, cultivator de prune. 2. (art.) numele unui vânt. 3. (pl.) epitet dat de plutașii de la munte plutașilor de pe Bistrița, mai jos de Piatra Neamț. Vezi definitia »

BIBLIOTECÁR, -Ă s.m. și f. Cel care se ocupă de îngrijirea unei biblioteci. // adj. Referitor la bibliotecă. [Cf. fr. bibliothécaire]. Vezi definitia »

SĂRÁR, (1) sărare, s. n., (2) sărari, s. m. 1. S. n. (Rar) Vas mic de pământ în care se păstrează sarea. ♦ (Reg.) Solniță. 2. S. m. (În trecut) Negustor ambulant de sare. – Sare + suf. -ar. Vezi definitia »

făurár s. m. – Februarie. – Mr. flivrar, istr. faurǫr. Lat. fĕbruarius (Pușcariu 591; Candrea-Dens., 574; REW 3120; DAR), cf. alb. fruer, fljur (Meyer 108; Philippide, II, 641), calabr. frevaru, friul. frevar. Este formă populară, paralelă lui fevruarie (sl. fevruarie), înv., și februarie, s. m. (lat. februarius). Prin analogie cu făurar „fierar” s-a ajuns și la o formă regresivă, faur „februarie”. Vezi definitia »

BALNEÁR, -Ă adj. referitor la băile curative. (< fr. balnéaire, lat. balnearius) Vezi definitia »