prăvălíe (prăvălíi), s. f. – s. f. – Magazin mic, dugheană. Origine incertă. După Tiktin, legat de prăvăli „a se învîrti, a se rostogoli”, cf. sb. provalija „prăpastie” (Scriban), dar der. nu este convingătoare semantic. În Pravila lui Matei Basarab (1640), se vorbește de prăvălie de vînzare de vin, care se chiamă prost cîrciumă; de unde pare că s-ar putea presupune că în sec. XVII cuvîntul era simțit mai puțin vulgar decît cîrciumă, lucru imposibil dacă se pornește de la prăvăli. Der. din sl. pravljenije „administrație” (Candrea) nu este posibilă fonetic. Ar trebui să ne gîndim la prăvărie „magazin de praf de pușcă” (cf. praf), de unde s-ar fi trecut ușor la sensul de „prăvălie în general, depozit”; cu atît mai mult cu cît în limba veche se obișnuia să se arate și felul vînzării: prăvălie de vin. Vezi definitia »

PREDOSLOVÍE, predoslovii, s. f. (Înv.) Prefață, precuvântare, introducere. [Acc. și: predoslóvie] – Din sl. prĕdŭslovije. Vezi definitia »

ACTINOGRAFÍE s. f. 1. fotografie plasând obiectul între placa sensibilă și sursa luminoasă. 2. procedeu de preparare a unui clișeu tipografic cu raze roentgen. ◊ imaginea obținută. (< fr. actinographie) Vezi definitia »

PROCTOLOGÍE s.f. Disciplină medicală care se ocupă cu afecțiunile anusului sau rectului. [Gen. -iei. / < fr. proctologie, cf. gr. proktos – anus, logos – știință]. Vezi definitia »

MIATROFÍE s. f. amiotrofie. (< fr. myatrophie) Vezi definitia »