filomélă (filoméle), s. f. – Privighetoare. Gr. φιλομήλη, prin intermediul fr. philomèle. Sec. XIX, cuvînt poetic din epoca romantică. Vezi definitia »

popritúră, popritúri, s.f. (reg.) 1. pădure tăiată în care este interzis accesul oamenilor; apărătură. 2. (în forma: ropritură) porțiune dintr-o pășune în care pășunatul este interzis. Vezi definitia »

todorúșcă s.f. (reg.) dumbravnic. Vezi definitia »

GROPUȘOÁRĂ, gropușoare, s. f. Diminutiv al lui groapă; gropiță (1). – Groapă + suf. -ușoară Vezi definitia »

TELURÚRĂ s.f. Compus al telurului cu un metal. [< fr. tellurure]. Vezi definitia »