EBRUITÁ vb. I. tr. (Franțuzism) A răspândi, a divulga (un secret, o știre). [Pron. -bru-i-. / < fr. ébruiter]. Vezi definitia »

BREVETÁ vb. tr. a acorda un brevet; a patenta. (< fr. breveter) Vezi definitia »

CONFRUNTÁ, confrúnt, vb. I. Tranz. 1. A pune față în față două sau mai multe persoane pentru a verifica adevărul spuselor lor. 2. A pune față în față obiecte, opere, fenomene etc., pentru a le verifica sau a le compara. 3. Refl. A putea face față unei situații, probleme etc. (deosebit de) dificile. – Din fr. confronter. Vezi definitia »

Arta gravarii pietrelor pretioase Vezi definitia »

AMALASUNTA (498-535), fiica lui Teodoric cel Mare. A condus regatul ostrogot din Italia în timpul minoratului fiului său Atalaric (526-534), iar apoi a domnit (534-535) împreună cu soțul ei Teodat. Vezi definitia »