Definita cuvantului spătărel
SPĂTĂRÉL, spătărei, s. m. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător de rang mic care avea însărcinarea de a păzi ordinea la sate, în timp de pace, și atribuții militare, în timp de război. – Spătar2 + suf. -el.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu spătărel
strâmtorél, -eá, -ícă, adj. (pop.) strâmticel. Vezi definitia »
Cel care trage cu urechea Vezi definitia »
SIPEȚÉL, sipețele, s.. Diminutiv al lui sipet. – Sipet + suf. -el. Vezi definitia »
PERAMÉL s. m. iepure marsupial din Australia, săritor, râmător și insectivor, care își sapă vizuini în sol. (< fr. péramèle, lat. perameles) Vezi definitia »
BILEȚÉL, bilețele, s. n. Diminutiv al lui bilet. - Bilet + suf. -el. Vezi definitia »