REVELÁȚIE, revelații, s. f. Dezvăluire, descoperire (neașteptată) a unui fenomen neobservat, a unui adevăr ascuns; p. ext. lucru revelat. ◊ Expr. A fi o revelație = a depăși așteptările, a surprinde în chip neașteptat (și plăcut). ♦ (În concepțiile religioase) Fenomen prin care Dumnezeu își dezvăluie natura și voința sa anumitor persoane. [Var.: revelațiúne s. f.] – Din fr. révélation, lat. revelatio, -onis. Vezi definitia »

ACTINOPATÍE s.f. (Med.) Boală provocată de radiațiile luminoase și ultraviolete. [Gen. -iei. / < fr. actinopathie, cf. gr. aktis – rază, pathos – boală]. Vezi definitia »

pocaiánie, pocaiánii, s.f. 1. (înv.) pocăință; una din cele șapte taine ale bisericii creștine. 2. (înv. și reg.) pedeapsă pentru ispășirea păcatelor; suferință, chin, penitență. 3. (reg.) moarte. 4. (reg.) seamăn, pereche; măsură, limită în comportare. Vezi definitia »

ESTROMANÍE s.f. (Liv.) Nimfomanie. [Gen. -iei. / cf. it. estromania]. Vezi definitia »

GRAMINOLOGÍE s. f. agrostologie. (< fr. graminologie) Vezi definitia »