HÍDRĂ, hidre, s. f. 1. (La pl.) Gen de celenterate cu corpul de forma unui sac, care au, la un capăt, gura înconjurată de 6-8 tentacule și, la celălalt capăt, un fel de disc cu care se fixează pe un suport (Hydra); (și la sg.) animal care face parte din acest gen. 2. (Mitol.) Monstru fabulos închipuit ca un șarpe uriaș cu mai multe capete, care, tăiate, creșteau la loc. [Var.: ídră s. f.] – Din fr. hydre, lat. hydra. Vezi definitia »

HEXÓDĂ, hexode, s. f. Tub electronic cu vid, care are șase electrozi. – Din fr. hexode, germ. Hexode. Vezi definitia »

SINDESMÓZĂ s.f. (Med.) Legătură la distanță, prin ligamente sau membrane, a două oase. [< fr. syndesmose, cf. gr. syndesmosis]. Vezi definitia »

FÁBULĂ s. f. 1. specie a genului epic, alegorică, (în versuri), în care sunt satirizate anumite moravuri și deprinderi, prin procedeul personificării animalelor sau lucrurilor. ◊ scurtă narațiune la care participă animale personificate. 2. subiectul, textura unei scrieri literare. ◊ povestire în care nu se poate deosebi realul de invenție, de născocire. (< lat. fabula) Vezi definitia »

ZACHERLÍNĂ s.f. Substanță insecticidă obținută prin fărâmițarea și pisarea fină a inflorescențelor (capitulelor) uscate ale unei plante din familia compozeelor, din Orient. (din germ. Zacherlin) Vezi definitia »