Definita cuvantului spoitor
SPOITÓR, -OÁRE, spoitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care se ocupă cu spoitul1 (vaselor de bucătărie). 2. S. n. (Reg.) Bidinea. [Pr.: spo-i-] – Spoi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu spoitor
ANUNȚĂTÓR, -OÁRE, anunțători, -oare, adj. (Rar) Care anunță, vestește sau prevestește ceva. Nori anunțători de furtună. – Din anunța + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »
MUGITÓR, -OÁRE, mugitori, -oare, adj. 1. (Despre unele animale) Care mugește (I); mugind. 2. P. anal. (Despre ape, furtuni) Care vuiește, care urlă cu putere. – Mugi + suf. -tor. Vezi definitia »
FLUTURĂTÓR, -OÁRE, fluturători, -oare, adj. Care flutură. – Flutura + suf. -ător. Vezi definitia »
SUPLINITÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Profesor, institutor etc.) care suplinește pe cineva la o catedră sau (p. ext.) într-o muncă. [< suplini + -tor, după it. supplitore]. Vezi definitia »
SCAMATÓR s. m. cel care face scamatorii; prestidigitator. (după fr. escamoteur) Vezi definitia »