SOLFATÁRĂ s. f. emanație vulcanică de gaze, conținând o mare cantitate de bioxid de sulf, hidrogen sulfurat și mici cantități de vapori de apă. (< fr. solfatare, it. solfatara) Vezi definitia »

PARADITÚRĂ, paradituri, s. f. (Fam.) Lucru stricat, deteriorat, degradat, uzat; lucru de proastă calitate. – Paradi + suf. -tură. Vezi definitia »

PICĂTURÍCĂ, picăturele, s. f. Diminutiv al lui picătură. ♦ Pată mică. – Picătură + suf. -ică. Vezi definitia »

BĂBÁICĂ, băbăici, s. f. (Reg.) Vâslă¹. [Var.: bobáică s. f.] – Din ucr. babajka. Vezi definitia »

ROCÁDĂ, rocade, s. f. 1. Mișcare la jocul de șah care nu se poate face decât o singură dată în decursul unei partide și care constă în aducerea uneia dintre ture alături de rege și în trecerea regelui peste aceasta, păstrând culoarea câmpului de plecare. ♦ Inversare reciprocă a poziției ocupate de două elemente. 2. (Mil.) Cale de comunicație cu un traseu orientat în general paralel cu linia frontului, folosită pentru regruparea și manevrarea trupelor, precum și pentru asigurarea materială a acestora. ♦ Linie de rocadă = linie pe care se mișcă rezervele unei armate în spatele frontului. Arteră de rocadă = arteră rutieră destinată circulației de tranzit, amenajată în exteriorul unei localități. – Din fr. rocade, germ. Rochade. Vezi definitia »