Definita cuvantului stator
STATÓR, statoare, s. n. Parte a unei mașini de forță (generatoare sau motoare) care este imobilă în timpul funcționării mașinii, fiind solidarizată cu carcasa mașinii sau constituind însăși carcasa. – Din fr. stator, germ. Stator.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu stator
OSPECIÓR, ospeciori, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui oaspete. – Oaspete + suf. -ior. Vezi definitia »
smolitór, smolitóri, s.m. (înv.) persoană care smolește (unge cu smoală). Vezi definitia »
zăvór (-oáre), s. f. – 1. Încuietoare, ivăr, închizătoare. – 2. Întinzător de urzeală. – 3. Așchie, țandără. Sl. zavorŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 23; Cihac, II, 471; Conev 81), cf. slov. zavora, mag. závor, zár. Sensul 3 se explică prin folosirea frecventă a unei surcele ca ivăr. – Der. zăvorî, vb. (a închide, a încuia cu zăvorul). Din mag. zár provine zar, s. n. (zăvor). Vezi definitia »
LUMINĂTÓR1 s. n. v. luminator. Vezi definitia »
nobiliór, nobilióri, s.m. (înv.) nobil. Vezi definitia »