DEPÚNERE s. f. 1. acțiunea de a (se) depune. 2. sumă de bani care se depune la o instituție (bancară). 3. sediment. (< depune) Vezi definitia »

CONTEMPLÁRE s.f. Acțiunea de a (se) contempla. ◊ Contemplare vie = percepere senzorială nemijlocită, concretă a lucrurilor și a fenomenelor, care apare în procesul interacțiunii dintre om și lumea înconjurătoare. [< contempla]. Vezi definitia »

OMOGENIZÁRE s.f. Acțiunea de a omogeniza și rezultatul ei. ♦ Amestecare a componenților unui sistem eterogen spre a se obține un amestec cu aceeași compoziție în toată masa lui. ♦ Tratament termic care se aplică oțelurilor pentru a se obține difuziunea în toată masa a părticelelor de altă compoziție. ♦ Concordanța, unitatea sonorității vocilor într-un cor. [Var. omogeneizare s.f. / < omogeniza]. Vezi definitia »

AUTOINOCULÁRE s. f. infecție secundară determinată de germeni dintr-un focar infecțios preexistent în organism. (după engl. autoinoculation) Vezi definitia »

SIROPÁRE s.f. Acțiunea de a siropa și rezultatul ei. ♦ Defect la fabricarea marmeladei, constând în curgerea siropului din ea. [< siropa, cf. fr. siropage]. Vezi definitia »