MILIÁRIU s.n. Bornă pusă din loc în loc de-a lungul șoselelor publice romane pentru a indica distanțele. [Pron. -li-a-. / < lat. milliarium]. Vezi definitia »

RUȘCHÍU s. n. (Trans.) Bolovăniș, stâncăraie. (din rus²; s-a spus prob., în loc de ruschiu (cf. rușcea și ruscea), datorită culorii roșiatice a unora dintre aceste regiuni pietroase, cum se întâmplă în cazul lui rușeț, des folosit ca toponim; explicația lui Pușcariu, din lat. rūscŭlum, nu este convingătoare) Vezi definitia »

potromenghíu s.m. (reg.) om intrigant. Vezi definitia »

MANGALAGÍU, mangalagii, s. m. (Astăzi rar) Persoană care fabrică mangal (1); cărbunar, mangalizator. – Mangal + suf. -agiu. Vezi definitia »

prédiu, prédii și prédiuri, s.n. (înv. și reg.) 1. latifundiu; domeniu feudal; mare proprietate (regească, nobiliară, obștească). 2. așezare rurală dependentă de o altă așezare mai mare (sat-comună). Vezi definitia »