ȘAH s.n. 1. Joc de origine orientală care se joacă pe o tablă împărțită în 64 de pătrățele albe și negre cu ajutorul a 32 de piese de valoare diferită. 2. Mișcare în cursul acestui joc prin care se pune în pericol regele sau regina adversarului. ♦ A ține (pe cineva) în șah = a limita jocul adversarului la apărarea regelui: (fig.) a ține pe cineva sub presiune. 3. Totalitatea pieselor cu care se joacă șah (1). [Pl. -huri. / < germ. Schach]. Vezi definitia »

RUPIÁH s. m. unitatea monetară în Indonezia. (< engl. rupiah) Vezi definitia »

MAHARADJÁH s. m. v. maharajah. Vezi definitia »

monáh (monáhi), s. m. – Călugăr, frate. Mgr. μοναχός, parțial prin intermediul sl. monachŭ (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 100), cf. it. monaco, fr. moine, sp. monje. – Der. monahal, adj. (de monah); monahicesc, adj. (monahal); ieromonah, s. m. (călugăr preot), din mgr. ἱερομόναχος, sl. jeromonachŭ; monahie, s. f. (călugăriță), din sl. monachija, cultism; monahism, s. n. (călugărie). Vezi definitia »

AMFIBRÁH, amfibrahi, s. m. Unitate ritmică formată (în metrica antică) dintr-o silabă lungă precedată și urmată de două silabe scurte sau (în metrica modernă) dintr-o silabă accentuată precedată și urmată de două silabe neaccentuate. – Fr. amphibraque (lat. lit. amphibrachus). Vezi definitia »