RIGLĂ, rigle, s.f. Piesă de secțiune dreptunghiulară având grosimea între 40 mm și 100 mm și lățimea cât dublul grosimii (sin. cusac, căprior). Este folosită atât ca element component al șarpantei, cât și ca material de tâmplarie pentru executarea tocurilor (ramelor fixe) de uși și ferestre, în construcția mobilierului etc. Vezi definitia »

țéchiră (-re), s. f. – (Trans.) Coș mare. Germ. Zecker (Tiktin). Vezi definitia »

școrlioábă, școrlioábe, s.f. (reg.) vacă slabă și nărăvașă. Vezi definitia »

AVOCATÚRĂ s.f. Profesiunea de avocat. [Var. advocatură s.f. / cf. germ. Advokatur, it. avvocatura]. Vezi definitia »

măgăduiálă s.f. (reg.) îndoială. Vezi definitia »