ALBINÚȚĂ, albinuțe, s. f. Albiniță. – Albină + suf. -uță. Vezi definitia »

morișcă, moriști s. f. 1. ( intl.) ceas. 2. (deț.) piatră de polizor legată cu ață, care prin învârtire se freacă de o bucată de oțel și produce scântei folosite la aprinderea țigărilor. 3. (peior.) gură. Vezi definitia »

ISPRĂVNICEÁSĂ, isprăvnicese, s. f. Soția ispravnicului. – Ispravnic + suf. -easă. Vezi definitia »

HEMIGLOSÍTĂ s. f. glosită limitată la o jumătate de limbă. (< fr. hémiglossite) Vezi definitia »

PREZBÍTERĂ, prezbitere, s. f. Soție a prezbiterului. [Var.: presvíteră, prezvíteră s. f.] – Din ngr. presbytera. Vezi definitia »