cuștuluí (-uésc, -ít), vb. – A ciuguli, a gusta. Mag. kostolni (DAR). Trans. Vezi definitia »

țăhăluí, țăhăluiésc, vb. IV (reg.) a chinui. Vezi definitia »

păhúi (-i), s. m. – Copac înalt. Origine necunoscută, poate expresivă. În Olt. și Trans. Aceleiași familii aparțin păhuie, s. f. (Olt., căpiță); păhaie, s. f. (Mold., javră). Vezi definitia »

clipuí, clipuiésc, vb. IV (reg.) a câștiga ceva cu țârâita, pe-ndelete. Vezi definitia »

rânduluí, rânduluiésc, vb. IV (reg.) a meni, a sorti, a ursi. Vezi definitia »