SUSURÁ, pers. 3 súsură, vb. I. Intranz. (Despre ape curgătoare, frunze; p. ext. despre adierea vântului etc.) A produce un zgomot lin, ușor, monoton și continuu; a murmura. – Din fr. susurrer. Vezi definitia »

AERÁ, aerez, vb. I. Tranz. 1. A introduce aer în masa unui lichid, a unui material granulos sau care e în formă de pastă fluidă. 2. A răci cerealele dintr-un siloz prin introducerea de aer sub presiune sau prin vânturare cu lopeți. – Fr. aérer. Vezi definitia »

ÎNVIGORÁ vb. I. tr., refl. A (se) face viguros; a (se) însănătoși. [< it. învigorare]. Vezi definitia »

AMELIORÁ vb. I. 1. tr., refl. A (se) îndrepta, a (se) îmbunătăți. 2. tr. A obține soiuri mai bune de animale, de plante etc. [Pron. -li-o-. / < fr. améliorer, cf. lat. melior – mai bun]. Vezi definitia »

acerá (-r, -át), vb. – 1. A aștepta. – 2. (Banat) A pîndi. – Var. acina. Lat. acināri (Graur, BL, IV, 64). Mai puțin probabilă der. propusă de Pușcariu, Dacor., II, 592, de la alb. kjëlloń „a avea grijă”. – Der. încina, vb. (a se odihni vitele); pe care DAR îl deriva greșit de la cină (cf. Graur, BL, VI, 152). Vezi definitia »