-MNÉZĂ elem. mnem(o)-. Vezi definitia »

COTANGÉNTĂ s.f. Funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu tangenta trigonometrică a unghiului complementar. [< fr. cotangente]. Vezi definitia »

tórță (-țe), s. f. – Faclă, masala. – Var. înv. torție. It. torcia, cf. fr. torche. Der. directă de la un lat. *torcŭla (Pușcariu 1745) nu este probabilă. – Der. torțar, s. n. (sfeșnic mare). Vezi definitia »

TAMARÍSCĂ s. f. Nume dat mai multor specii de arbuști ornamentali cu frunze mărunte și dese și cu flori albe sau roz (Tamariscus). ♦ Cătină. [Var.: tamaríx s. m.] – Din fr. tamaris, lat. tamarix, -icis. Vezi definitia »

CONSOÁNĂ s. f. sunet format în special din zgomote produse în diferite puncte ale canalului fonator prin închiderea sau strâmtarea acestuia; consonantă. (< fr. consonne, lat. consona) Vezi definitia »