Definita cuvantului străbătător
STRĂBĂTĂTÓR, -OÁRE, străbătători, -oare, adj. 1. Care străbate sau care pătrunde prin ceva. ♦ Fig. Care învinge cu ușurință piedicile; răzbătător. 2. Care cutreieră, care parcurge un loc, o suprafață. – Străbate + suf. -ător.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu străbătător
CONJUNCTÓR s.n. Aparat electric automat pentru întreruperea și deschiderea unui circuit electric. [Cf. fr. conjoncteur]. Vezi definitia »
DEȘTEPTĂTÓR, -OÁRE, deșteptători, -oare, adj. Care deșteaptă din somn. ♦ Ceas deșteptător (și substantivat, n.) = ceasornic care sună automat la o oră spre a deștepta pe cineva din somn. – Deștepta + suf. -ător. Vezi definitia »
ADDUCTOR (‹ fr., lat.) adj. (ANAT.) Mușchi ~ = mușchi care apropie un membru sau un segment de membru de axul median al corpului. Vezi definitia »
învioșătór, învioșătoáre, adj. (reg.) care învioșează, însuflețitor, înviorător. Vezi definitia »
SPINIȘÓR, spinișori, s. m. Diminutiv al lui spin1. – Spin1 + suf. -ișor. Vezi definitia »