CVADRATÚRĂ s. f. 1. (mat.) problema construirii unui pătrat cu o arie dată. ◊ calculul unei integrale definite necesar, uneori pentru aflarea ariei unui domeniu plan mărginit de o curbă închisă. ♦ ă cercului = problema (nesoluționabilă) a construirii, cu rigla și compasul, a unui pătrat cu aria egală cu a unui cerc dat; (fig.) problemă imposibil de rezolvat. 2. (astr.) poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe Pământ au o diferență de longitudine de 9⁰ș. ◊ (pl.) fazele primului și ultimului pătrar al Lunii. (< fr. quadrature) Vezi definitia »

MEZDREÁLĂ, mezdrele, s. f. (Reg.) Cuțitoaie. – Din mezdri + suf. -eală. Vezi definitia »

SPERMIOGENÉZĂ s.f. (Biol.) Ultima fază a spermatogenezei. [Pron. -mi-o-. / < fr. spermiogenèse]. Vezi definitia »

freánță, frénțe, s.f. (reg.) capră râioasă. Vezi definitia »

PROTOBROMÚRĂ s. f. sare din combinația unui corp simplu cu cea mai mică cantitate de brom. (< fr. protobromure) Vezi definitia »