JAC [GEAC] s. n. 1. dispozitiv în centralele telefonice care permite, prin intermediul unei fișe, stabilirea legăturii între două linii. 2. dispozitiv de interconectare electrică a unor magnetofoane sau casetofoane. (< fr., engl. jack) Vezi definitia »

Ortac Vezi definitia »

coinac, coinaci s. m. (inrl. înv.) copil; adolescent. Vezi definitia »

cârâianác s.m. (înv. și pop.) boală de vite ; ardere de ficat. Vezi definitia »

UBÁC s. n. versant al unui munte expus spre umbră. (< fr. ubac) Vezi definitia »