Definita cuvantului străjuire
STRĂJUÍRE, străjuiri, s. f. Faptul de a străjui; păzire, pază, veghe. ♦ Pândă. – V. strajă.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu străjuire
TICNÍRE s. f. v. tihnire. Vezi definitia »
CLARIFICÁRE s.f. Acțiunea de a clarifica și rezultatul ei; lămurire, limpezire. [< clarifica]. Vezi definitia »
PREȚĂLUÍRE, prețăluiri, s. f. (Înv. și pop.) Faptul de a prețălui; evaluare, prețuire. – V. prețălui. Vezi definitia »
REFORMULÁRE s.f. Acțiunea de a reformula și rezultatul ei. [< reformula]. Vezi definitia »
CARBOXILÁRE s. f. introducere a grupării carboxil în molecula unui compus organic. (după fr. carboxylation) Vezi definitia »